Alegeri pentru
Parlamentul European

Principiile alegerilor în Parlamentul European (PE)

În conformitate cu Actul electoral din 1976 modificat, alegerile europene trebuie să se bazeze pe principiul reprezentării proporționale și să utilizeze fie sistemul listelor, fie votul unic transferabil.

Decizia (UE) 2018/937 a Consiliului European din 28 iunie 2018 de stabilire a componenței Parlamentului European stabilește modalitatea în care locurile în Parlamentul European trebuie repartizate, aplicând principiul proporționalității degresive.

Modificări aduse Actului electoral din 1976

Pe lângă pragul minim voluntar pentru distribuirea mandatelor de până la 5 %din voturile valabile exprimate la nivel național, modificările recente aduse Actului electoral din 1976, adoptate prin Decizia (UE, Euratom) 2018/994 a Consiliului, stabilesc un prag minim obligatoriu de 2 % până la 5 % pentru circumscripțiile cu mai mult de 35 de locuri (inclusiv statele membre cu o singură circumscripție) în statele membre în care se folosește sistemul de liste.

Statele membre vor trebui să respecte această cerință în timp util pentru alegerile din 2024, cel târziu.

Alegeri pentru Parlamentul European desfășurate în România

Data desfășurării ultimelor alegeri: 26 mai 2019

7 candidați independenți și 23 de formațiuni politice s-au înregistrat la Biroul Electoral Central în vederea alegerilor. Dintre acestea, BEC a validat candidaturile a 13 partide și alianțe și a trei candidați independenți.

Mandatele partidelor politice din România:

  • PNL - 10 mandate
  • PSD - 8 mandate
  • Alianța 2020 USR-PLUS - 8 mandate
  • PMP - 2 mandate
  • UDMR - 2 mandate
  • PRO România- 2 mandate

Sistem electoral: reprezentare proporțională

Membrii din România în Parlamentul European sunt aleși prin vot:
UNIVERSAL
EGAL
DIRECT
SECRET
LIBER
EXPRIMAT

Tipuri de scrutin

Scrutin de listă
Scrutin pe bază de candidaturi independente

Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, teritoriul României constituie o singură circumscripție electorală.

Alegător comunitar = orice cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, care are dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reședința în România.

Alegător resortisant = orice cetățean al României, cu domiciliul sau reședința în țară ori în străinătate, care are dreptul de a alege membrii din România în Parlamentul European.

La alegerile europene, majoritatea statelor membre funcționează ca o circumscripție unică. 

Totuși, patru state membre (Belgia, Irlanda, Italia și Polonia) și-a împărțit teritoriul național în mai multe circumscripții regionale.

Cine poate fi ales?

1. Persoană eligibilă comunitar = orice cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reședința în România.

2. Cetățenii români care au drept de vot și au împlinit, până în ziua de referință inclusiv, vârsta de 23 de ani.

3. Poate candida ca independent cetățeanul român sau cetățeanul altui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales și este susținut de cel puțin 100.000 de alegători.

Mandatul membrilor din România în Parlamentul European este de 5 ani.

Partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale
se pot asocia între ele numai la nivel național, pe bază de protocol, constituind o alianță electorală, în scopul participării la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European.

Candidații propuși de un partid politic, o alianță politică sau electorală trebuie să facă parte din partidul politic respectiv sau, după caz, dintr-un partid politic, membru al alianței respective.

Aceste liste de candidați propuse trebuie însoțite de o listă cuprinzând cel puțin 200.000 de susținători.

Cine nu poate fi ales?

1. Cetățenii români care fac parte din următoarele categorii:

  • judecătorii Curții Constituționale;
  • avocații poporului;
  • magistrații;
  • membrii activi ai armatei;
  • polițiștii;
  • alte categorii de funcționari publici, inclusiv cei cu statut special, stabilite prin lege organică

2. Persoanele eligibile comunitar care fac parte din categorii similare celor prevăzute anterior, în statele ai căror cetățeni sunt, nu pot fi aleși ca membri din România în Parlamentul European.

Incompatibilități

Art. 81-82 din Cartea I titlul IV cap. III, secțiunea a 2-a din Legea nr. 161/2003

Nu poate fi membru în Parlamentul European persoana care:

  • are calitatea de deputat sau senator în Parlamentul României, de membru al Guvernului României;
  • deține funcții publice de autoritate (exemplu: ministru, funcțiile de secretar de stat, subsecretar de stat, prefecți, subprefecți, primari etc.);
  • are funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administrație;
  • are calitatea de comerciant persoană fizică etc.

EXCEPȚIE
Biroul permanent al Camerei Deputaților sau Senatului, la propunerea Guvernului și cu avizul comisiilor juridice, poate aproba participarea deputatului sau a senatorului ca reprezentant al statului în Adunarea generală a acționarilor ori ca membru în Consiliul de administrație al regiilor autonome, companiilor sau societăților naționale, instituțiilor publice ori al societăților comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta.

Cine poate alege?

Cetățenii români care au vârsta de 18 ani împliniți până în ziua de referință inclusiv.

Cetățenii români care au domiciliul sau reședința în străinătate.

Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, care au reședința sau domiciliul pe teritoriul României.

Atât alegătorul resortisant, cât și alegătorul comunitar au dreptul la un singur vot.

Nu au drept de vot:

  • debilii și alienații mintal puși sub interdicție* și
  • persoanele care, în ziua de referință, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

LEGE nr. 140 din 17 mai 2022
privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normative

Precizări

Vârsta minimă la care se poate vota este 18 ani în toate statele membre.

Fac excepție de la această regulă: Austria și Malta, unde această vârstă este de 16 ani, și Grecia, unde este de 17 ani.

Votul este obligatoriu în cinci state membre:

Belgia
Bulgaria
Luxemburg
Cipru
Grecia

Obligația de a vota vizează atât cetățenii acestor state, cât și cetățenii UE înregistrați care nu sunt resortisanți ai statului respectiv.

Legitimarea alegătorilor

Act de identitate = act de identitate emis de statul român, respectiv:
  • cartea de identitate;
  • cartea de identitate provizorie;
  • buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic;
  • pașaportul diplomatic electronic;
  • pașaportul de serviciu;
  • pașaportul de serviciu electronic;
  • pașaportul simplu;
  • pașaportul simplu electronic;
  • pașaportul simplu temporar;
  • carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.

Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români aflați în străinătate sau de cetățenii români domiciliați în străinătate.

Listele de alegători

Liste electorale permanente
  • Liste electorale speciale
  • Liste electorale suplimentare

Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români aflați în străinătate sau de cetățenii români domiciliați în străinătate.

Listele electorale speciale:

Cetățenii cu drept de vot ai statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România, care au domiciliul sau reședința în România pot face cereri de înscriere în aceste liste.

Listele electorale speciale cuprind numele și prenumele alegătorului comunitar, cetățenia și adresa la care alegătorul comunitar locuiește în România.

Listele electorale suplimentare:

Alegătorii resortisanți care în ziua de referință se află în altă localitate decât cea de domiciliu își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare.

Alegătorii resortisanți care în ziua de referință se află în străinătate votează la orice secție de votare organizată în străinătate și sunt înscriși în listele electorale suplimentare.
Membrii biroului electoral al secției de votare și persoanele însărcinate cu menținerea ordinii votează la secția de votare unde își desfășoară activitatea și sunt înscrise în listele electorale suplimentare.

Alegătorii resortisanți care își exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale sunt înscriși în listele electorale suplimentare.

Birourile electorale

Birourile secțiilor de votare sunt alcătuite:

  • dintr-un președinte;
  • un locțiitor al acestuia, care este de regulă un magistrat sau jurist, precum și
  • din 7 reprezentanți ai partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice sau electorale.

Birourile electorale ale secțiilor de votare nu pot funcționa cu mai puțin de 5 membri.