ALEGERILE PREZIDENȚIALE

Alegerea președintelui

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI (LA FEL CA PARLAMENTUL), SE ALEGE PRIN VOT:

  • UNIVERSAL
  • SECRET
  • EGAL
  • DIRECT
  • LIBER EXPRIMAT

Cine poate candida pentru funcția de președinte?

CETĂȚENII CU DREPT DE VOT
care au cetățenia română și domiciliul în țară, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice.

CANDIDAȚII CARE AU VÂRSTA DE CEL PUȚIN 35 DE ANI
împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.

Art. 37 Constituţia României, republicată

Nu pot candida la funcția de președinte al României:

- persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea;

- persoanele care au fost alese anterior, de două ori, ca Preşedinte al României.

Prerogative ale președintelui

Art. 80-101 Constituția României, republicată

DESEMNEAZĂ UN CANDIDAT PENTRU FUNCŢIA DE PRIM-MINISTRU

NUMEŞTE GUVERNUL

Poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită.

Poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice.

POATE DIZOLVA PARLAMENTUL

Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.

POATE CERE POPORULUI SĂ-ŞI EXPRIME VOINŢA PRIN REFERENDUM CU PRIVIRE LA PROBLEMELE DE INTERES NAŢIONAL

ARE ATRIBUȚII ÎN DOMENIUL POLITICII EXTERNE

Încheie tratate internationale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului.

La propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și ia decizii privind misiunile diplomatice.

ARE ATRIBUȚII ÎN DOMENIUL APĂRĂRII

Poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate.

Este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

POATE LUA MĂSURI EXCEPȚIONALE

DESEMNEAZĂ UN CANDIDAT PENTRU FUNCŢIA DE PRIM-MINISTRU

Instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgență în întreaga țară ori în unele unități administrativ-teritoriale și solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

CONFERĂ DECORAȚII ȘI TITLURI DE ONOARE

ACORDĂ GRADELE DE MAREȘAL, DE GENERAL ȘI DE AMIRAL

NUMEȘTE ÎN FUNCȚII PUBLICE

ACORDĂ GRAȚIEREA INDIVIDUALĂ.

Cine este ”ALESUL”?

Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea voturilor alegătorilor înscrisi în listele electorale.

În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur.

Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi.

Candidatul declarat câștigător este este validat de Curtea Constituțională, apoi depune jurământ în fața Camerei Deputaților și a Senatului.

Durata mandatului

Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani.

Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către Președintele nou ales.

Nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive.

Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

Incompatibilități și imunități

În timpul mandatului, Președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată.

Președintele României se bucură de imunitate.

Liste electorale permanente

  • Se întocmesc şi se tipăresc cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 49 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare.
  • Alegătorii în străinătate au posibilitatea de a vota prin intermediul unui formular on-line, aflat pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, în care vor înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate. (listele electorale permanente din străinătate).
  • Pentru a vota prin corespondenţă, alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate trebuie să se înregistreze ca alegător prin corespondenţă, conform legii. (listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă).

Liste electorale suplimentare

  • Se întocmesc pe durata votării de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi/sau de către membrii biroului electoral al secţiei de votare, pentru următoarelor categorii de alegători:
  • a) alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada că au domiciliul pe raza secţiei de votare respective, însă au fost omişi din lista electorală permanentă a secţiei de votare respective;
  • b) membrii biroului electoral al secţiei de votare, persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi operatorii de calculator, dacă aceştia nu sunt înscrişi în lista electorală permanentă a secţiei de votare respective;
  • c) alegătorii care îşi au domiciliul în altă localitate;
  • d) alegătorii cu mobilitate redusă care nu sunt înscrişi în lista electorală permanentă a secţiei de votare respective;
  • e) alegătorii care votează în străinătate la altă secţie de votare decât cea unde au fost arondaţi;
  • f) alegătorii care votează în străinătate fără a fi formulat o cerere.

Birouri electorale

Biroul Electoral Central

Birourile electorale judeţene

Birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Birourile electorale ale secţiilor de votare

Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate

Sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot.

Sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot.

Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare, locţiitorii acestora şi reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente în birourile electorale nu pot avea apartenenţă politică.

Candidaţii în alegeri, soţul, soţia, rudele şi afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.

Birourile electorale ale secţiilor de votare din ţară sunt alcătuite din cel mult 9 membri, din care:

– un preşedinte;
– un locţiitor al acestuia şi
– cel mult 7 membri propuşi de formaţiunile politice care participă la alegeri.

Birourile electorale ale secţiilor de votare din ţară nu pot funcţiona cu mai puţin de 5 membri.

Nimeni nu poate fi în acelaşi timp membru a două sau mai multe birouri electorale.

În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat.
Exercitarea corectă şi imparţială a funcţiei de membru al biroului electoral este obligatorie.
Nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz.

Documente ale secțiilor de votare

În ziua premergătoare zilei votării, birourile electorale ale secţiilor de votare din ţară primesc, pe bază de proces-verbal, următoarele:

un exemplar al listei electorale permanente;

buletinele de vot;

ştampila de control

ştampilele cu menţiunea «VOTAT»;

formularele pentru încheierea proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatelor votării;

formularele listei electorale suplimentare şi ale extrasului din listele electorale;

ştampila de control

alte materiale stabilite prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente;

formularele necesare pentru consemnarea situaţiilor semnalate de Sistemul informatic pentru monitorizarea prezenţei la vot şi prevenirea votului ilegal;

un buletin de vot anulat de către preşedintele biroului electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după caz, pe care îl vor afişa la sediul secţiei de votare.

PROPUNEREA CANDIDAȚILOR

Candidaţii pot fi propuşi de:

partide politice sau

alianţe politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, cu completările ulterioare, precum şi

candidaţi independenţi.

Partidele şi alianţele politice pot propune numai câte un singur candidat.

Candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi.

Partidele membre ale unei alianţe politice care propun un candidat nu pot propune şi candidaţi în mod separat.

Propunerile se fac în scris şi vor fi primite numai dacă:

sunt semnate de conducerea partidului sau a alianţei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent;

cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida;

sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia.

CAMPANIA ELECTORALĂ

În unităţile militare

În unităţile de învăţământ

În timpul programului de învăţământ

În sediile reprezentanţelor diplomatice

În penitenciare

Acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.

Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de:

- sondaje de opinie;
- televoturi sau
- anchete cu conţinut electoral făcute pe stradă.

PRECIZĂRI

Curtea Constituţională, veghează la respectarea în întreaga ţară a prevederilor Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului.

Ziua alegerilor este duminica.

Alegerile au loc în luna anterioară lunii în care ajunge la termen mandatul de preşedinte.

Cu cel puţin 75 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabileşte data alegerilor prin hotărâre.