Alegerile locale

Tipuri de alegeri în România

Alegeri locale

Alegeri parlamentare

Alegeri prezidențiale

Referendum

Alegeri pentru Parlamentul European

Cine sunt autoritățile administrației publice locale?

  • Consilii locale
  • Consilii județene
  • Primari
  • Președinți ai Consiliilor județene
Autoritățile publice, în funcție de nivelul la care funcționează pot fi:
  • locale (consilii locale, consilii județene, primării);
  • centrale/naționale (Parlament, Guvern);

Cum se aleg autoritățile administrației publice locale?

VOT:
  • universal
  • egal
  • direct
  • secret
  • liber exprimat
Formele de exercitare a suveranității sunt votul și eligibilitatea.
Votul este instrumentul juridic pentru învestirea cu prerogative legale a celor ce alcătuiesc unele dintre autoritățile publice.

Atributele votului:

Universal

Direct

- voința se exprimă direct, nu prin intermediari

Egal

- aceeași forță juridică este atașată fiecărui buletin de vot

Secret

-votul se exprimă în intimitate, în cabina de votare, buletinele de vot se introduc împăturite în urnă

Liber exprimat sau facultativ

- titularul votului poate să-l exercite sau nu

Sistemul electoral

Majoritatea cu care se adoptă deciziile prin vot este, după caz:
  • relativă/simplă
  • absolută
  • calificată

Majoritate relativă/simplă

Regula majorității este o metodă de luare a deciziilor într-o societate democratică. 

Majoritatea simplă reprezintă numărul cel mai mare de voturi obținut de un candidat în raport cu voturile obținute de fiecare dintre ceilalți candidați.

Regula majorității simple denumește alternativa X câștigătoare. 

Qvorumurile reprezintă un număr minim de membri necesar pentru ca o adunare să fie valabil constituită sau să poată lua o hotărâre valabilă. Alegerea acestor qvorumuri este destul de importantă pentru că ține cont de numărul indivizilor care trebuie să aleagă o alternativă.

Majoritate absolută

Preferința socială pentru o alternativă X în raport cu o alta Y este aceea care beneficiază de sprijinul, adică de preferința strictă față de Y, a jumătate plus unu din toți membrii grupului.

Într-un sistem cu regula majorității absolute, atât abținerile, cât și absențele sunt importante și pot să schimbe rezultatul voturilor.

Regula majorității simple, se referă la toți cei prezenți la luarea unei decizii.
Regula majorității absolute ia în calcul toți membrii eligibili la vot dintr-un grup sau dintr-o instituție.
Din această perspectivă, regula majorității absolute deține un control mai accentuat al majorității asupra minorității. În cazul regulii majorității simple, minoritățile pot exploata absenteismul pentru a obține rezultate contramajoritare.

Majoritate calificată

Primul număr natural care este mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracției/procentului stabilite/stabilit prin lege la totalul membrilor organului colegial stabilit în condițiile legii.

Exemplu:

Proiectul sau propunerea de revizuire a Constituției trebuie adoptată în cele două Camere cu o majoritate calificată. În cazul unei divergențe, dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord,
camerele în ședință comună hotărăsc cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul deputaților și senatorilor.

Tipuri de scrutin

Scrutin de listă

– alegerea consiliilor locale și a consiliilor județene

Scrutin uninominal

– alegerea primarilor și președinților consiliilor județene 

Vot indirect

– alegerea viceprimarilor, precum și a vicepreședinților consiliilor județene 

Scrutin uninominal

alegătorii desemnează dintre mai mulți candidați în alegeri un singur candidat

Scrutin uninominal cu un singur tur de scrutin

-dă drept câștig de cauză în alegeri candidatului care a obținut cel mai mare număr de voturi, indiferent de numărul cetățenilor cu drept de vot care s-au prezentat la urne.

Scrutin uninominal cu două tururi de scrutin

-după un prim tur de scrutin nici unul dintre candidați nu a obținut majoritatea voturilor conform legislației și se organizează un al doilea tur de scrutin, la care participă primii doi candidați care au obținut cele mai multe voturi în primul tur de scrutin.

Scrutin de listă

-partidele politice prezintă liste de candidați în circumscripții.

Alegătorii votează pentru o listă sau alta, iar locurile sunt alocate listelor de partid, proporțional cu numărul de voturi pe care l-au obținut.

Scrutinul majoritar

-dă drept câștig de cauză candidatului în alegeri sau listei de candidați care a obținut cel mai mare număr de voturi, fie după primul tur de scrutin fie după cel de-al doilea tur de scrutin.
Scrutinul majoritar poate fi uninominal sau plurinominal (de listă).

Durata mandatului

4 ani: primari, consilieri județeni, consilieri locali și ai Consiliului General al Municipiului București.